DE CRACIUN(COLINDE SI POEZII )

NU VRETI SA SCRIEM AICI COLINDE SI POEZII LEGATE DE SARBATORILE DE IARNA?
INCEP EU CU O POEZIECRÃCIUNUL COPIILOR
de Octavian Goga

Dragi copii din tara asta,
Va mirati voi cum se poate,
Mos Craciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.

Uite cum: Va spune Badea...
Iarna'n noapte, pe zapada,
El trimite câte-un înger
La fereastra ca sa vada...

Ingerii se uita'n casa
Vad si spun, iar mosul are
Colo'n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil si ce purtare...
Si de-acolo stie Mosul,
Cã-i siret el, lucru mare.

VA ASTEPT CU COLINDE SI POEZII! :) :x

MOS CRACIUN

Mos Craciun cu plete dalbe
A sosit de prin nameti
Sa aduca daruri multe
La fetite si baieti.
Mos Craciun, Mos Craciun.

Din batrani se povesteste
Ca-n tot anul negresit
Mos Craciun pribeag soseste
Niciodata n-a lipsit.
Mos Craciun, Mos Craciun.

Mos Craciun cu plete dalbe
Incotro ai s-o apuci
Ti-as canta florile dalbe
De la noi sa nu te duci
Mos Craciun, Mos Craciun.

Buna dimineata
La Mos Ajun,
La Mos Ajun


Ne dati, ne dati,
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati, ne dati,
Ne dati ori nu ne dati.


Buna dimineata La Mos Ajun
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati ori nu ne dati.

Am venit si noi odata
La un an cu sanatate,
Domnul sus sa ne ajute
La covrigi si la nuci multe.

ASEARA PE-NSERATE

Aseară pe înserate
Fecioara Maria,
Din Viflaem cetate
Călătorind sosea.

Fiind prea obosită
Sălaşul îşi căuta,
Şi-n Viflaemul mare
Nimenea n-o lăsa.

Atunci sfânta Fecioară
Din Viflaem ieşea,
Şîn câmp într-o poiată
Fecioar-atunci intră (/ Acolo s-a aşezat)

Şi în ieslea boilor, (/ Şi între dobitoace)
Boilor, săracilor, (/ Pe fânul cel uscat)
Pe fân, cu chin Maria (/ Născu Preacurata)
A născut pe Mesia (/ Un mare împărat)

Se-aude-un glas spre seară
Al clopotelor cânt
Căci vine, vine iară
Isus pe-acest pământ.

El vine-n haină albă,
De îngeraş purtat
Să spele lumea toată
De rău şi de păcat

De-atunci în orice casă
S-aud colindători,
Colinda lor duioasă
Răsună până-n zori [bis]

CANTEC DE CRACIUN
Din an in an sosesc mereu,
La geam cu Mos Craciun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.

Azi cu stramosii cant in cor,
Colindul sfant si bun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.

E sarbatoare si e joc,
In casa ta acum.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.

Acum te las, fii sanatos,
Si vesel de Craciun.
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun.

f frumoase.
DOINITA SCRIE LUI MOS CRÃCIUN
de Vasile Posteuca

O, Mos Craciun, batrane bun,
Am vrut sa te'ntalnesc si eu.
Si-am vrut. O Mos Craciun,

Am vrut sa-ti spun,
Tot chinul meu si tot amarul greu;
Ca numai tu asculti copiii, Mos Craciun,
Da, numai tu esti bun,
Si Dumnezeu...
Am, Mos Craciun, o calda rugaminte.
Anume, de te duci prin tari, departe,
Sa-i iesi si lui taticul inainte,
Si roaga-l sa ne scrie grabnic, carte,
Ca noi numai de lacrimi avem parte...
Mamica n'a mai ras de ani de zile,
Sau rasfoim scrisori cu invechite file,
Venite de la dansul din razboi,
Si oridecateori e vorba de taticul,
De cand se mai batea cu bolsevicul,
Se las'o toamna neagra peste noi...
Mamica tace vesnic si ofteaza,
Si-aprinde seara lumanarea'n sfesnic,
De noi topim cu Precista'ntr'o raza,
Cu plansul ei si Pruncul ei cel vesnic...
Sa-i spui asa, tatichii, Mos Craciune,
Ca suntem mari si-umblam acum la scoala,
Dar basme nu mai are cin'ne spune...
Bunica -spune mama, cand ne spala-
S'a dus intr'o Dumineca la liturghie
Si s'a'ntalnit cu Dumnezeu,
Si-au tot vorbit mereu si s'au tot dus...
Si ea acuma nu mai stie inapoi sa vie,
Nici plansetele noastre pan'la ea n'ajung,
Ca-i drumul lung,
Si-a pus-o Dumnezeu,
Ingrijitoare peste lumanarile de seu
Ce se aprind, in ceruri, sus,
Cand susoteste frunza si se lasa seara...
De-o vreme Dorul nu mai canta cu vioara
Ca n'am avut cu ce plati chirie,
Si-a scos mamica lucruri la vanzare;
Dar Dorul, Dorul, bietul, el nu stie,
Si-si canta'n gand romantele lunare...
El crede ca vioara-i la tocmit...
Da, Mos Craciun, traim cu totii ca'ntr'un schit,
Si ochii mamei parca's flori de tintirim...
De cand taticu-i dus si n'a venit...
In tot ce facem, spunem si gandim,
Noi numai de taticul povestim...
Asculta, Mos Craciun, mamica spune,
-Povestea ei de leagan, cu'n taciune,
Ce s'a'ntalnit odata cu'n carbune-
Ca tata se mai bate... Si'ar sa vie,
Dar n'are cum pleca din batalie.
Ea biata spune, dar eu nu o mai cred,
Si-i plang de mila uneori sub pled.
Si-as vrea s'o mangai... Ah, de-as sti cum!
De-aceea, Mos Craciune, dac'o fi si-o fi,
Si-l vei cata si nu-l vei mai gasi,
Sub nici o zare si pe nici un drum,
Sa-mi spui in fata... nu ma mai minti,
Ca mie de atat mi-i frica:
De jalea ce-o va prinde pe mamica
-S'o prapadi si dansa ca bunica...-
Si vom ramane mici si fara de mamica...
Sa-mi spui in fata ca eu n'am sa plang.
Si mana palida la piept am sa i-o strang,
Am s'o desmierd, obraz langa obraz,
Si am sa-i spun tot intamplari cu haz,
Ca sa uitam de toate... Si-or sa treaca,
Ani dupa ani prin casa-ne saraca,
Pan' ce vom sti cu totii, intr'o zi,
Ca el, taticul, nu va mai veni...
Si ne vom mangaia'n tacere, ca orfanii,
Ce duc tristeti pe umeri si litanii...
Ti-am pus atatea lacrimi in scrisoare!
Intai spre rasarit si-apoi spre soare-apune,
Acuma du-te, Mos Craciune,
Si cata-ni-l si ada-l pe taticul.
Si dac'ar fi sa nu-l gasesti,
Sa nu-mi mai scrii povesti,
Trimite-mi indarat doar plicul...
Ca eu cunosc povestea care minte,
Si rugaciunile si lacrima fierbine;
Si-acuma du-te, Mos Craciun,
Drum bun, batrane drag, drum bun...
Doinita, fata mamei cea cuminte...

nimeni nu mai vine cu colinde?se apropie sarbatorile...va astept

TREI PASTORI

Trei pastori se intalnira
Si asa se sfatuira
Raza soarelui
Floarea Soarelui

Haideti fratilor, sa mergem
Floricele sa culegem
Raza soarelui
Floarea Soarelui

Se le culegem cu vita
Sa-mpletim o cununita
Raza soarelui
Floarea Soarelui

Si sa facem o cununa
S-o impletim cu voie buna
Raza soarelui
Floarea Soarelui

Sa o ducem lui Hristos
Sa ne fie de folos
Raza soarelui
Floarea Soarelui

Ce-aţi văzut păstori

Ce-aţi văzut păstori,
Sculaţi până-n zori?
Am văzut pe nou născut
Prunc Isus din cer venitul




Fiu Dumnezăiesc
Ce palat era (/ avea)
Unde Domnul sta?
Peşteră săracă rece
Peşteră de dobitoace
Palatul era
Ce avea de-aşternut
Micul nou născut?
Ieslea îi era culcuşul
Fân şi paie aşternutul
Micului Isus
Cine sta cu el,
Domnul mititel?
Sta Maria maica sfânta,
Sta Iosif cu faţa blândă
Sta şi se-nchina
Cine îi cânta,
Cine-l preamărea?
Îngerii din cer veniră
Vesele cântări doiniră
Pruncului Isus (/ Micului stăpân)

Istorioarele Craciunului


Mos Craciun


Ca la multe alte popoare si la romani, batranii (mosii) s-au bucurat de multa stima si respect, mai ales in vechime.
Respectul fata de acestia s-a pastrat si dupa moartea lor, intr-o asemenea masura incat unii dintre ei au devenit un fel de semizei a caror memorie a ramas nestearsa in memoria colectiva. Un astfel de erou batran si celebru este si Craciun, pastorul mitic, a carui legenda a fuzionat foarte frumos cu mitul Nasterii Domnului.

Legenda spune ca, fara acordul sotului, Craciuneasa o primeste in gazda pe Fecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. Afland acest lucru, Craciun se infurie si ii taie mainile, dar Maica Domnului i le lipeste la loc.
Minunea il converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat nevatamata de pedeapsa lui necugetata, Craciun aprinde un rug din trunchiuri de brad in curtea lui si joaca o hora cu toate slugile lui.
Dupa joc, Craciun imparte sfintei familii daruri pastoresti: lapte, cas, urda, smantana.

De aici transfigurarea lui Mos Craciun intr-un sfant, care aduce de ziua nasterii lui Isus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, dupa legenda evanghelica, le aduceau regii-magi in staul noului Mesia.
Cantecele de bucurie adresate de slugile lui Craciun s-au transformat in colinde.

Vascul

Vascul era considerat planta sacra la vechii druizi, si simbol al vietii eterne la fel ca si pomul de Craciun.
Romanii au considerat-o simbol al pacii si prin aceasta simbolistica a devenit acceptata si de catre credinciosii crestini. Sarutul de sub vasc a fost de asemenea un obicei roman.

Felicitarea de craciun

Obiceiul trimiterii felicitarilor catre cei dragi cu ocazia sarbatorilor de iarna a fost initiat de catre Sir Henry Cole din Anglia. asta s-a intamplat in anul 1843 si prima felicitare a fost conceputa de catre J.C.Horsley. S-au vandut 1000 de copii in Londra.

Un artist englez, William Egley, a preparat o felicitare populara in 1849. De la inceput temele si imaginile erau variate la fel ca si obiceiurile de Craciun din lumea intreaga.

Simboluri de Craciun


Simbolurile Craciunului si explicatiile acestora:

Lumanarile, flacara: vara, caldura, paradisul, sfarsitul intunericului, Hanuka evreilor
Pomul: viata eterna, copacul din Paradis (simbol pagan)
Merele: marul din Eden
Mos Craciun: Sfantul Nicolae sau o alta zeitate (pagana)
Vascul: pace, sarut
Spiridusii: spirite bune din traditia pagana



Cadourile de Craciun

Exista mai multe radacini ale obiceiului daruirii de cadouri de Craciun.

Pe de o parte este Sfantul Nicolae, binefacatorul anonim, iar pe de alta parte exista si traditia legata de magi care ii ofera lui Iisus daruri pretioase. Putem aminti si obiceiul roman de a da daruri de sansa bun copiilor cu ocazia Saturnaliei.
Zilele de iarna in care se ofera darurile difera in functie de diferitele culturi crestine si timpuri:



6 decembrie - in memoria Sfantului Nicolae
24 decembrie - Ajunul Craciunului
25 decembrie - nasterea lui Hristos
1 ianuarie - Anul Nou
6 ianuarie - epifania, vizita magilor



Cel care aduce cadourile poate fi: insusi Iisus, Mos Craciun, ingerii, Befana (doamna Craciun in Italia), cei trei magi, spiridusii de Craciun, un sfant - Kolyada, in Rusia si Joulupukki, in Finlanda.

Adevaratul Mos Nicolae


Sfantul Nicolae este sfantul mai tuturora. Este sfantul national al Rusiei si al Greciei si sunt mii de biserici care ii poarta numele - chiar mai mult de 400 numai in Marea Britanie. Este sfantul judecatorilor, al criminalilor, al camatarilor, al hotilor, al comerciantilor, al cersetorilor, al scolarilor, al marinarilor, al brutarilor, al drumetilor, al virginelor si al copiilor saraci.
Este cunoscut ca fiind prietenul si protectorul celor in necaz.

Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu, la aproximativ 350 de mile Nord-Vest de la Betlehem, in secolul al patrulea. A fost maricel sa devina episcop la Myra (astazi Kale), in orasul sau natal, Lycia, aflata langa coasta Turciei de astazi.

Legenda povesteste despre dragostea lui pentru copii, despre bunatatea lui si despre miracolele pe care le-a faptuit. Probabil cea mai binecunoscuta poveste este aceea care da news despre felul in care le-a ajutat pe cele trei surori, care aveau petitori dar nici una nu avea zestre, de vreme ce tatal lor era doar un nobil sarac.

Din cauza acestui lucru nu aveau cum sa se marite.

Episcopul Nicolae era un om timid si nu-i placea sa dea bani nemijlocit, deci s-a gandit la o cale prin care sa le poata darui anonim. Cand cea mai mare fata era gata de maritis, bunul episcop i-a aruncat in imobil un saculet cu aur noaptea. Mai apoi, cand cea de-a doua fata se pregatea sa se marite, la fel si ea a primit in mod misterios un saculet cu aur. Cand a venit vremea pentru cea de-a treia fata sa se marite, tatal, nobilul sarac, era hotarat sa afle cine este acela care este asa de generos cu fetele lui.

Ramanand treaz, l-a vazut pe episcop cum arunca pe furis un saculet cu aur in imobil. Se spune ca Sfanul Nicolae s-a urcat pe acoperis si a aruncat cel de-al treilea sac prin cos, asta aterizand intr-o soseta care era pusa la uscat, de aici provenind obiceiul de a pune sosete sau saculete de Craciun deasupra semineului.

Surprins asupra faptului, Nicolae s-a rugat de tatal fetelor sa pastreze secretul, dar, desigur, cumva au aflat toti de acest lucru.

De atunci, de fiecare termen cand cineva primea un dar neasteptat, iimultumeau lui Nicolae. Cu sase sute de ani mai tarziu, tarul rus Vladimir a vizitat Constantinopolul si auzind de toate aceste povesti frumoase despre episcopul Nicolae a hotarat sa-l proclame sfantul Rusiei.

Povestile au ajuns chiar si pana in Laponia, la oamenii care calatoresc cu saniile trase de reni. Cei trei saci cu aur, pe care i-a daruit Nicolae celor trei surori, l-au facut ca sa ajunga in atentia comerciantilor din Italia de Nord. El era reprezentat in statui si imagini, tinand in maini cei trei saculeti cu aur, iar mai tarziu, cand a devenit sfantul comerciantilor, sacii au devenit mingi de aur, care ii reprezentau pe camatari.

Aniversarea mortii lui Nicolae, 6 Decembrie, este atat de cam de Craciun incat in multe tari cele doua celebra s-au impletit. Dar in Germania si in Olanda, si la fel si la noi, cele doua celebra au ramas separate.
COLINDE ROMANESTI

• 
  
• Corul Madrigal
  
• Gabriel Vamvulescu & Ciprian Ignat
  
• Stefan Hrusca
  
• Nicolae Furdui-Iancu
  
• Tara Vrancei
  
  
  
  • Ars Carminis
    
  • Alti Colindatori
    

LEGATURI

• Istoria Craciunului
  
• 
  Cine este Mos Nicolae?Istorioarele CraciunuluiObiceiuri de CraciunCraciunul in lumeUrari de CraciunRetete de Craciun
  
  Diverse
  
• 
  
  
  
  
  
• 
  
  var Latime="140" ; var Culoaretablou="#EEEEEE" ; var Culoarefont="#990000" ; var Culoarefereastra="#EEEEEE" ; var Culoarelink="#006699"
  
  
  
  
  
  

  Vineri, 21 noiembrie SFINTII ZILEI • + Intrarea în Templu a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei si pururea Fecioarei Maria Click pe sfinti pentru Sinaxarul zilei sau click aici pentru sinaxarul in format audio mp3

Evanghelia Craciunului


(Matei 2, 1-12)



"Iar daca S-a nascut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iata magii de la Rasarit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a nascut? Caci am vazut la Rasarit steaua Lui si am venit sa ne închinam Lui. Si auzind, regele Irod s-a tulburat si tot Ierusalimul împreuna cu el. Si adunând pe toti arhiereii si carturarii poporului, cauta sa afle de la ei: Unde este sa Se nasca Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, ca asa este scris de proorocul: "Si tu, Betleeme, pamântul lui Iuda, nu esti nicidecum cel mai mic între capeteniile lui Iuda, caci din tine va iesi Conducatorul care va paste pe poporul Meu Israel". Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lamurit în ce vreme s-a aratat steaua. Si trimitându-i la Betleem, le-a zis: Mergeti si cercetati cu de-amanuntul despre Prunc si, daca Îl veti afla, vestiti-mi si mie, ca, venind si eu, sa ma închin Lui. Iar ei, ascultând pe rege, au plecat si iata, steaua pe care o vazusera în Rasarit mergea înaintea lor, pâna ce a venit si a stat deasupra, unde era Pruncul. Si vazând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Si intrând în casa, au vazut pe Prunc împreuna cu Maria, mama Lui, si cazând la pamânt, s-au închinat Lui; si deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tamâie si smirna. Iar luând înstiintare în vis sa nu se mai întoarca la Irod, pe alta cale s-au dus în tara lor."

MOS CRÃCIUN
de Nichifor Crainic

Mos cu barba de zapada,
Fara daruri, mos sarman,
Tineretea ta gramada
N'o s'o vada
Nici ãst an.

Torc paianjenii sub grinda,
Tara-i fara de baieti, -
Nu-ti mai vin cu ceata'n tinda
O colinda
Sa-i inveti.

De cu seara'naripatii
Ingeri nu mai canta prin
Singuraticele spatii
Si-asteptatii
Nu mai vin.

Plange biata gospodina,
Bratele in gol se'ntind,
Nu e ceara de-o lumina,
Nici faina
De-un colind.

Tu, cel vesel de-altadata
Strangi pustiul astui an
La colinda'ndatinata
Fara ceata,
Mos sarman.

Garbov pribegesti prin sate,
Te strecori pe la oras,
Gemi pe ziduri de cetate
Daramate
De vrajmas.

Cu tropare si podobii
Faci popas intr'un catun,
Sgribulit la gura sobii
Plangi ca robii,
Mos Craciun.

Plangi incet! Sta la uluca
Paznicul sub coif de fier
Si e'n stare, Mos-Naluca
Sa te duca
Prizonier!

COLINDE, COLINDE
de Mihai Eminescu

Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Caci ghiata se'ntinde
Asemeni oglinzilor.
Si tremura brazii
Miscand ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Cand scanteie stelele.
Se bucur copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
Isi piaptana pletele...
De dragul Mariei
Si-al Mantuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului.

COLINDÃTORII
de George Cosbuc
Cad fulgii mari incet zburand,
Si-n casa arde focul,
Iar noi pe langa mama stand
De mult uitaram jocul.
De mult si patul ne-astepta,
Dar cine sa ne culce?
Rugata, mama repeta
Cu glasul rar si dulce

Cum sta pe paie'n frig Hristos
In ieslea cea saraca,
Si boul cum sufla milos
Caldura ca sa-I faca,
Dragut un miel cum I-au adus
Pastorii de la stana
Si ingeri albi cantau pe sus
Cu flori de mar in mana.

Si-auzi! Rasar cantari acum,
Franturi dintr'o colinda,
Si vin mereu, s'opresc in drum,
S-aud acum in tinda –
Noi stam cu ochii pironiti
Si fara de suflare;
Sunt ingerii din cer veniti
Cu Ler, oi Domnul mare!

Ei canta inaltator si rar
Cantari de biruinta,
Apoi se'ntorc si plang amar
De-a Iudei necredinta,
De spini, de-ostasi, si c'a murit…
Dar s-a deschis mormantul
Si El acum e'n cer suit
Si judeca pamantul.

Si pana nu taceau la prag,
Noi nu vorbeam nici unul –
Sarac ne-a fost, dar cald si drag
In casa-ne Craciunul.
Si cand tarziu ne biruia
Pe vatra calda somnul,
Prin vis vedeam tot flori de mar
Si'n fase mic pe Domnul.

MOS CRACIUN
de Octavian Goga

Mos Craciun cu barba alba
Mos Craciun cu traista plina
Vechi stapân atât de darnic
Al copilariei mele

Azi la noi în sat te-asteapta
Toata casa cu lumina
Cu colinde si cu cântec
Si cu crai, cetati de stele.

Sa cobori si-n seara asta
Sol batrân de gânduri bune
Toti te-asteapta-n sat la mine,
Du-te, du-te, Mos Craciune!

De nu ti-o fi peste mâna
Treci si pe la casa noastra.
Tu, macar o raza-n suflet
Îi trimite pe fereastra.

MINUNATA POVESTE A LUI MOS CRÃCIUN


Se povesteşte din bãtrâni cã pe vremea lui Irod,împãratul iudeilor,voind împãratul sã se facã liste cu toţi tinerii buni de luat la oştire a dat ordin ca fiece tânãr sã se ducã în satul unde s-a nãscut şi acolo sã se înscrie pe listã. Aşa a trebuit sã facã şi Iosif,logodniculMariei,şi de aceea s-au dus ei amândoi la Viflaeem ,orãşelul din care se trãgea tânãrul.Se spune cã acolo trãia un pãstor bãtrân de lege pãgânã,cu numele de Crãciun. Acest pãstor avea, Avea,mãre,avea, Stâne de oimulte, Multe şi cornute Cu lânã miţoasã Ca firul de mãtasã. Şi trecea drept om de vazã printr semenii sãi din acel oraş. Întâmplarea a fãcut ca Mântuitorul lumii,Domnul nostru Iisus Hristos,sã se nascã din Sf Fecioarã Maria chiar în staulul de vite al acelui bãtrân pãstor,pãgân de lege si iatã cum: În seara de 24 spre 25 decembrie, adunându-se în Vifleem mult norod cãlãtor şi nemai fiind loc de dormit pe nicãierea,cãci toate gazdele erau acum înţesate de lume cãlãtoare,sfânta Maria cu logodnicul ei Iosif au fost nevoiţi sã poposeacã la marginea oraşului,la casele bãtrânului Crãciun. Simţind cã-i vine sã nascã,femeia lui Crãciun,baba Iova,o goni pe Maica Domnului din casã,spunându-i cã bãrbatul ei,Crãciun,e om rãu la inimã,cã nu suferã în casa lui oameni strãini şi când va veni c u oile sale de la pãşune, are sã fie foc şi parã,chin şi vai de dânşi. Ce sã facã Sf. Fecioarã?Ceasul naşterii Mântuitorului lumii se apropia.În culmea durerilor,ea se furişã într-o iesle de boi din staulul pãstorului.Searatârziu,pe la o vreme din noapte,Crãciun,doinind din fluier,îşi îndrumã alene turma sulã doldora,spre locuinţa sa. Ajuns acasã,dãdu poruncã numidecât babei Iova sã-i pregãteascã bucate multe pentru a doua zi,cãci era zi de sãrbãtoare,Ziua cãrnurilor.În acea zi va chema la masã sã se ospãteze cu el,dupã obiceiul pãgân,multã lume.Îi mai porunci nevestei sale sã-i dea sã manânce, cã era mort de foame, de parcã n-ar fi mâncat de un an întreg şi sã-i fiarbã niţicã apã la foc sã se spele pe cap cã a doua zi era sãrbãtoare mare. Baba Iova îi fãcu pe plac,cãci vai de cojocul ei ar fi fost,sã nu fi ascultat vreodatã pe Moş Crãciun. Trecuse de miezul nopţii.Era pe la al doilea cântatde cocoşi,când MoşCrãciun,pomenindu-se din somn,sculã pe baba Iovasã-i punã la foc bucatele sã fiarbã pt a doua zi. Ţâşti din somn biata babã Iova.Alergã în ogradã sã adune uscãturi pentru aţâţat focul,Nici n-apucã sã-l aprindã şi o luminã din coşarul boilor,o luminã de pãrea cã toatã ograda era în flãcãri,o fãcu sã alerge,sã ţipe,sã se vaite;strigã ea pe Moş Crãciun,cã staulul lor prãpãdul focului!Moş Crãciun pãstorul dormea de-a sforãitelea şi nici habar n-avcea de cele petrecute în ograda sa. Baba Iovaalergã în staulul boilor şi în loc de foc,ce sã vadã?Vãzu pe Maria lui Iosif,pe Sf Fecioarã,cã nãscuse Împãratul lumii,pe Domnul nostru Iisus Christos.În iesle se nãscuse Împãratulluminilor şi în palat dumnezeiesc se schimbase staulu lui Moş Crãciun. La acestã privelişte dumnezeiascã,baba Iova cãzuîncremenitãla pãmânt şi strgã:-Maicã presfântã,Fecioarã slãvitã,miluieşte-mã! Maica Domnului,cu vorbe blajine,o rugã sã se apropie de sfântul prunc şi dupã obiceiul moaşelor de la ţarã, sã taie buricul dumnezeiescului fiu. Era de altfel şi moaşã baba Iova şi ca toate babele moaşe de la ţarã purta o custurice,un fel de briceag ruginit la brâu. Ajunsã î ieslea pruncului,într-un suflet îi retezã buricul şi veselã de acestã întâmplare alergã în casã,bãtând din palme de bucurie şi spunând unchiaşului ei Crãciun cã ea este moaşa Mântuitorului lumii: Ce bucurie, Ce veselie, Pe noi,Crãciune, C-a venit în lume, La noi s-a nãscut, Domnul cel de sus, Domnul cerului Şi-al pãmântului. Christos,Domnul cel slãvit, Cum de mult s-a prorocit! Moş Crãciun nu numai cã nu a crezut,dar în furia lui a trântit-o pe baba Iova la pãmânt, a luat o bardã şi i-a tãiat mâinile ei chiar pe pragul casei. Cu mâinile tãiate sãrmana babã alergã ţipând la ieslea dumnezeiescului prunc şi s-a rugat s-o mântuiascã. -Apropie-ţi,moaşã Iovo,braţele tale de scutecele preasfinţite ale pruncului!-zisu-i-a atunci Maica Domnului. Nici n-apucã s-atingã bine legãturile leagãnului şi ce sãn vezi?Minune,de 3ori minune!Babei Iova mâinile sângerânde i se lipirã la loc şi din palmele ei ieşeau raze mai strãlucitoare decât soarele. Ea a îngenuncheat cu cuvioşie înaintea fiului Mariei şi i s-a închinat,sãrutândui mãnuţele cu lacrimi de bucurie. Iute ca fulgul,baba Iova alergã în casã la Crãciun şi i-a zis,plesnind din palme,de minunea întâmplatã-Iatã,Crãciune,cã în locul pãcãtoaselor mele mâini,pe care tu mi le-ai tãiat,fiul Mariei,Împãratul Cerurilor,mi-a dat altele şi mult mai frumoase,mai albe ca zãpada,şi mai luminoase decât soarele. Bãtrânul Crãciun,înspãimântat de îngrozitoarea faptã ce sãvârşise,cãzu cu faţa lapãmânt,plângând amarnic,plângând ca un copil .Într-un târziu el s-a redeşteptat ca dintr-un somnadânc.Se sculã şi cu paşi repezi,mânat ca de o mânã sfântã,s-a apropiat de ieslea Mântuitorului. Nu mai era acel Crãciun de odinioarã,cu cãutãtura-i fioroasã,cu faţa posomorâtã,cu inima împietritã ci un unchiaş bãtrân,cu barba albã ca zãpada,cu fruntea seninã,blând la suflet ca un mieluşel şi plin de bunãtate.Smerit el cãzu în genunchi la picioarele lui Christos şi cu ochii scãldaţi în lacrimi ceru iertare. Glasuri de îngeri,strigãte de bucurie şi de veselie din ceruri se auzeau: Slavã întru cei de sus Lui Christos Domnul Iisus, Lui Christos,lui Dumnezeu, Din oraşul Vifleem. Pe pãmânt pace, Bucurie,veselie, La oameni bunãvoire!

Jingle bells

Dashing through the snow
In a one horse open sleigh
O'er the fields we go
Laughing all the way
Bells on bob tails ring
Making spirits bright
What fun it is to laugh and sing
A sleighing song tonight

Oh, jingle bells, jingle bells
Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh
Jingle bells, jingle bells
Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh

A day or two ago
I thought I'd take a ride
And soon Miss Fanny Bright
Was seated by my side
The horse was lean and lank
Misfortune seemed his lot
We got into a drifted bank
And then we got upsot

Oh, jingle bells, jingle bells
Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh
Jingle bells, jingle bells
Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh yeah

Jingle bells, jingle bells
Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleigh
Jingle bells, jingle bells
Jingle all the way
Oh, what fun it is to ride
In a one horse open sleïgh

Ninge iar(din folclor)

Ninge iar,ninge iar,
Pe un mos milenar
Si in alba seara de ajun
Toti copii din lume ii spun
Intr-o mie de glasuri:
Bine-ai venit Mos Craciun!

Ninge iar,ninge iar,
Pe un brad de Ianuar
Ingerii din cer ne-au adus
Veste de la cel de sus
S-a nascut Mesia
Domnul nostru Iisus.

Ninge iar,ninge iar,
Pe un batran calendar,
Pleaca anul,pleaca grabit,
La-s sa plece,nu-i de oprit
Poate vine altul
Mai bun si mai fericït.

Steaua sus rasare

Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste

Ca astazi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia

Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza
Pe Hristos sa-l vaza

Si daca pornira
Indata-L gasira
La Dansul intrara
Si se inchinara
Si se inchinara

Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Luand fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare

Care bucurie
Si aici sa fie
De la tïnerete
Pan-la batranete
Pan-la batranete

La vitleem colo-n jos

La Vitleem colo-n jos

La Vitleem volo-n jos
Cerul arde luminos
Preacurata
Naste astazi pe Hristos

Naste-n iezlea boilor
Pe-mparatul tuturor
Preacurata
Sta si plange-ncetisor

Nu mai plange maica mea
Scutecele noi tï-om da
Preacurata
Pentru pruncul de-mparat

NASTEREA LUI HRISTOS


Veniti,
astazi, credinciosi
Sa saltam, sa salam,
De nasterea lui Hristos
Sa ne bucuram, sa ne bucuram.


Ca el astazi, in Viflaim,
S-a nascut, s-a nascut,
Precum au vestit prorocii,
Mai de mult, mai de mult.


Din Maria Preacurata
S-a nascut, s-a nascut,
Mantuire astazi noua,
Ne-a facut, ne-a facut.


In iesle cu vitele,
S-a culcat, s-a culcat,
Cu un prunc mic, in scutece,
Infasat, infasat.


Cei trei Crai din rasarit
Se ivesc, se ivesc,
Aur, smirna si tamaie
Ii daruiesc, ii daruiesc.


Ingeri si pastori cantare
I-au adus, i-au adus.
Si noi sa-i cantam marire,
Intru cei de sus, intru cei de sus.


Pace si buna-nvoire
Pe pamant, pe pamant,
Ca azi s-a nascut in lume,
Domnul sfant, Domnul sfant.

SUS, BOIERI, NU MAI DORMITI


Sus,
boieri, nu mai dormiti,
Vremea e sa va gatiti,
Casa sa v-o maturati
Leru-i ler!
Si masa s-o incarcati
Leru-i ler!



Noi
umblam si colindam
Si pe Domnul laudam,
Din seara Ajunului
Pana-n-tr-a Craciunului
Leru-i ler!



Ca
s-a nascut Domn prea bun,
In salasul lui Craciun,
Ca s-a nascut Domn frumos
Leru-i ler!
Numele lui e Hristos.