Superstitii legate d nunta

Scris de sicuta Lun Oct 27, 2008 3:06 am

credeti in superstitiile legate de momentul nuntii,de exemplu sa iti calci sotul p picior simul te altele?

Scris de narcy Joi Oct 30, 2008 12:19 am

eu nu cred in superstitii

Scris de kristina Sam Noi 01, 2008 4:44 pm

daca era sa ascult tot ce mi se spunea inainte de nunta ,legat de superstiti...parerea mea e ca superstitiile sunt inventate de oameni ,asa ca de ce sa credem in ele? :218:

Scris de mihaela83 Sam Noi 01, 2008 5:13 pm

am auzit si eu o multime de superstitii legate de nunta,dar nimic nu s-a adeverit pana acum .... asa ca de ce sa mai cred in ele?

Scris de **alyna** Lun Noi 03, 2008 2:03 am

eu nu cred in superstitii

Scris de narcy Mier Noi 05, 2008 11:58 pm

Se spune ca:
...cel care este asezat la coltul unei mese, nu se va casatori.
...cel care este maturat din greseala nu se va mai casatori.
...daca treci peste gunoiul strans dupa maturat, nu te mai insori.
...cel care scutura fata de masa dupa apusul soarelui, va ramâne necasatorit.
...daca primul om care intra in casa unei fete nemaritate in prima zi a Anului Nou este barbat, sunt sanse de casatorie pentru ea in anul abia inceput.
...daca intr-o casa sunt mai multe fete nemaritate si aseaza cate un pantof in sire, in ordinea varstei, pornind de la marginea camerei catre usa de la iesire si punand ultimul pantof inaintea primului pantof, repetand miscarea pana cand un pantof iese din casa, se spune ca fata al carei pantof a parasit primul casa se va marita prima.
...la biserica, daca in aceeasi zi au loc mai multe nunti, miresele nu trebuie sa se zareasca una pe alta la iesirea din biserica, pentru ca vor avea ghinion.
...e semn bune in ziua nuntii: sa vezi un curcubeu, sa ai vreme insorita, sa intalnesti o pisica neagra, sa intalnesti un cosar.
...e semn rau in ziua nuntii: sa vezi un mormant deschis sau sa vezi un calugar sau o maicuita.
...miresele nu trebuie sa poarte perle (nici bijuterii, nici pe rochie).
...miresele nu trebuie sa-si croiasca propria rochie de nunta.
...mireasa nu trebuie sa probeze voalul cat timp este imbracata in rochie de mireasa.
...e bine ca voalul sa fie imprumutat de la o alta mireasa.
...aduce ghinion sa te casatoresti in ziua ta de nastere sau dupa asfintit.
...daca mirele scapa pe jos verigheta la ceremonie, casatoria este blestemata.
...mireasa trebuie sa intre in casa noua numai pe usa principala si nu trebuie sa se impiedice si sa cada.
...primul - sotul sau sotia - care va adormi in noaptea nuntii va muri mai intai.
...cel care il calca pe celalalt pe picior in timpul ritualului bisericesc din timpul cununiei numit "Isaia dantuieste" va fi conducatorul cuplului.
...miresele pot scrie pe pantof, inainte de nunta, numele prietenelor nemaritate, ca sa "traga bine piciorul".
...aduce noroc sa plangi la nunta sau botez.
...daca in ziua nuntii ploua, se zice ca vei avea o viata imbelsugata.
...casatorile facute in luna mai nu tin mult.
...cei care au doua "vartejuri" de par in crestet se vor casatori de mai multe ori.
...fiecare aniversare a casatoriei are o denumire (deci se pot oferi cadou obiecte din materialele corespunzatoare aniversarii):
1 an - nunta de hârtie 2 ani - nunta de bumbac 3 ani - nunta de piele 4 ani - nunta de fructe sau de flori 5 ani - nunta de lemn 6 ani - nunta de zahar sau de fier 7 ani - nunta de lâna sau de cupru 8 ani - nunta de bronz sau de lut 9 ani - nunta de rachita 10 ani - nunta de tinichea sau de aluminiu 11 ani - nunta de otel 12 ani - nunta de matase 13 ani - nunta de dantela 14 ani - nunta de fildes 15 ani - nunta de cristal 20 ani - nunta de portelan 25 ani - nunta de argint 30 ani - nunta de perla 35 ani - nunta de coral 40 ani - nunta de rubin 45 ani - nunta de safir 50 ani - nunta de aur 55 ani - nunta de smarald 60 ani - nunta de diamant 65 ani - nunta de alabastru 70 ani - nunta de platina 75 ani - nunta de diamant

vreau sa specific ca eu nu cred in superstitii!

Scris de Madyelena Lun Noi 24, 2008 3:36 pm

Nici eu nu cred in superstitii.

Scris de narcy Mar Noi 25, 2008 12:48 am

eu m-am casatorit in luna mai :|

Scris de Madyelena Mar Noi 25, 2008 12:51 am

Si crezi Narcy in superstitii?

Scris de narcy Mar Noi 25, 2008 1:06 am

daca as fi crezut nu mai faceam nunta in mai...nu nu cred

Scris de **alyna** Mar Noi 25, 2008 1:08 am

si parintii mei s-au casatorit in mai . Si sunt casatoriti de 28 de ani si jumatate.

Scris de narcy Mar Noi 25, 2008 1:11 am

multi ani inainte

Scris de Madyelena Mar Noi 25, 2008 1:16 am

Felicitari Alyna si multi ani inainte parintilor tai.

Scris de **alyna** Mar Noi 25, 2008 4:49 pm

Multumim la fel si voua.Multi ani inainte cu multa bucurie si fericire!!!!!!!!

Scris de **alyna** Lun Dec 08, 2008 5:16 am

Originea superstitiilor

Superstitia, asa cum
este ea definita filologic, apare ca o credinta primitiva, bazata pe
ramasite ale magiei si animismului, pe conceptii retrograde, neconforme
cu nivelul cunoasterii stiintifice, pe admiterea fortei spiritelor bune
si rele, a miracolelor, farmecelor, vrajilor, semnelor prevestitoare,
numerelor fatidice etc.

Originea, sursele care
au alimentat superstitiile, evolutia acestora sunt cercetate temeinic
de etnografie si antropologie, care au realizari importante in acest
domeniu, descoperindu-se sensurile unor credinte mitico-magice
stravechi desacralizate. Incercand o sistematizare a productiilor
folclorice romanesti, mai cu seama a acelora legate de muncile
agricole, de schimbarea anotimpurilor, putem surprinde orizontul magic
al acelor oameni care au trait in paleolitic la poalele Carpatilor.
Este evident ca acest orizont se confunda cu cel al realitatii
observate, intelese de lumea vazuta magic, asa cum aparea ea la poporul
român, pana in urma cu cateva decenii, fiind concreta, circumscrisa la
cea in care traia fiecare individ, in relieful si natura
inconjuratoare, in practica de zi cu zi.

Se trage din vremuri
stravechi, ale practicii magiei de vanatoare, superstitia ca persoane
sau animale intalnite m drum sau la plecarea in calatorie, adica "ce
ies inainte", "ce taie calea" au o anumita semnificatie pentru
rezultatul actiunii. De pilda, exista odinioara convingerea ca daca
cineva iti iese in cale cu vase goale (cana, ulcior etc.) actiunea nu
reuseste. Dar ea trebuia sa aiba sorti de izbanda atunci cand vasele
erau pline cu apa. Intalnirea cu un iepure, cu o pisica sau
"intoarcerea din drum" se socoteau ca "semne rele" fiind de asemenea
reminiscente ale magiei de vanatoare. In trecut vanatorii si pescarii
se temeau a fi intrebati unde se duc, in credinta ca o ase-menea
intrebare ar fi urmata de pierderea norocului scontat
de acestia. Cand se transporta un obiect magic, persoana respectiva nu
trebuia sa se uite inapoi sau sa fie vazuta, ori sa vada pe careva, sa
vorbeasca etc.

In conceptia magica,
nascuta probabil in mezolitic asemenea atitudini aveau ca scop evitarea
dezlantuirii fortelor supranaturale ostile, care trebuiau deci ocolite,
pacalite, astfel incat actiunile vrajitoresti sa nu-si piarda
"puterile". Tot urme ale credintelor magice stravechi reprezinta
superstitiile legate de atitudini ireverentioase fata de elemente sau
fenomene ale naturii, inchipuite ca forte supranaturale.

De pilda, era oprit sa
se scuipe inaintea soarelui sau a vântului, a caror razbunare se
astepta a fi extrem de dura in acest caz. Asa-numitele locuri rele sau
oprite, din credintele populare, erau in realitate ecouri ale magiei.
De pilda, superstitia ca asezarea caciulii (sau palariei) pe masa si pe
pat ar fi semn rau, indicand boala sau moartea posesorului obiectului
respectiv, tine de magia tamaduitoare, ca si de faptul de sta "pe urma"
unui bolnav, ceea ce semnifica posibilitatea contagiunii. Cimitirele,
rascrucile, podurile, stancile, pesterile, morile, casele parasite erau
numite "locurile rele", bantuite de fiinte demonice.

In aceste conceptii vom
descoperi stratificari nu numai de practici magice, dar si de
experiente. Astfel, pentru vanatorul din vremurile stravechi, aparitia
unui om sau a unui iepure nu puteau insemna altceva decat nesansa in
actiunea sa, doarece era absolut limpede ca in zona res pectiva nu se
gasea nicio vietate. Din doua motive: oricare drumet speria si alunga
vanatul, in timp ce iepurele fugea de celelalte animale. Apoi vraciul
stia, tot din experienta, ca atingerea unui om bolnav ducea la
molipsire; tot astfel asezarea de obiecte pe culculsul unui suferind
sau frecventarea, unor locuri in care au trait indivizi bolnavi.
Bineinteles, vraciul nu putea avea nicio idee despre principiile
medicinei, asa cum sunt intelese ele astazi, dar el observa totul cu
atentie si tragea concluzii. Interdictiile pe care le dadea, si pe care
toti le respectau, rezultau de aici si, evident, ele se dovedeau
corecte.

Basmele românesti
contin episoade fantastice, populate cu zmei si zane, fiinte cu puteri
magice, care duc o viata apropiata de cea umana. Altele primesc puteri
sau forme supranaturale cum sunt pricolicii si varcolacii, dar mai cu
seama solomarii. Potrivit credintelor populare solomarii sunt persoane
care merg calare pe balauri si poarta ploile
si furtunile dupa bunul lor plac. Ei "au invatat" meseria lor sub
pamant sau intr-o pestera timp de sapte ani. In ce priveste pricolicii
si varcolacii acestia ar fi, conform superstitiilor, oameni vii sau
morti care se prefac noaptea in lup sau in caine, dandu-se peste cap de
trei ori, pricinuind rele celor pe care ii intalnesc. Puteri nefaste au
si alte fiinte imaginare cum sunt ielele, inchipuite ca niste zane
frumoase, dar stricatoare. Exista apoi "muma padurii" personaj cu
puteri miraculoase si aspect infricosator, simbolizand elementul rau.

Scris de **alyna** Lun Dec 08, 2008 5:17 am

Toponimia romaneasca
este bogata in evocari magice, pastrate de popor: "Valea zanelor"
(Bucegi), "Pestera zmeilor" (la izvoarele Somesului Cald), "Ochiul
paman-tului" (in sesul Cricaului) etc.

Timpul, vazut prin
prisma magiei era si el prezent in traditiile populare românesti. De
pilda, practica descanta-toarelor prevedea ca "apa neinceputa" sa fie
luata de la izvor inainte de rasaritul soarelui si pe nemancate.
Des-cantecele pentru "casunatura", de asemenea nu trebuiau sa se faca
dupa rasaritul soarelui. In zorii zilei se faceau descantecele de
dragoste si scaldatul in roua (pentru sanatate) - ca magie tamaduitoare.

In schimb, imediat dupa
asfintitul soarelui incepea timpul rau, in care demonii si vrajile
vatamatoare isi desfasurau actiunile nefaste. De aici o serie de
precautii magice care astazi par cu totul bizare, fara noima : nu se
imprumuta nimic din casa (ca sa nu se duca norocul), nici chiar gunoiul
nu se scotea afara (spre a nu avea pagube prin efectul vrajilor). De
asemenea, seara nu se aducea apa in casa, fara a se arunca in ea un
taciune aprins sau a se sufla in vas de trei ori, ca pavaza impotriva
eventualelor actiuni vrajitoresti potrivnice. In general oamenii
credeau ca orice actiune era periculos a fi intreprinsa noaptea in
afara locuintei, spatiul fiind strabatut in conceptia lor de fiinte
supranaturale : zmei, iele, pricolici, vrajitori, strigoi etc, care
puteau cauza numai nenorociri.

Ivirea zorilor, vestita
de cantatul cocosilor, era momentul disparitiei acestora. O singura
exceptie se cunoaste: in asfintit se recomanda doar inceperea
semanatului, imediat dupa culcatul pasarilor, arun-candu-se boabele cu
ochii inchisi, "pentru ca zburatoarele sa nu vada semintele si sa nu
manance holda".

Asemenea reminiscente
de ritual magic au dat nastere la multe povestiri populare, care
incanta prin savoarea lor, ca povestirea lui Vasile Zaiu din Baisoara,
in anul 1940: "Un sogor de-al meu
s-a sculat sara in casa si o vazut o capra la fereastra. El o gandit
ca-i dracu. Omu a luat sa-curea si o iesit afara la usa si iaca aci pe
pomol o dat cu sacurea si i-o taiat capu. Dimineata o vazut ca-i capra
vecinului". De unde se pot observa nu numai conceptiile magice ale
satului romanesc de acum cateva decenii, dar si modul neinfricat in
care omul simplu stia sa infrunte puterile demonice.

Tot ce se intampla in
timpul noptii avea o dubla semnificatie : una pozitiva, adica cea care
urma ordinea naturii si o alta magica. Miscarea unei crengi, o lumina
necunoscuta, stralucirea cerului erau interpretate in primul rand in
sens magic, explicatia naturala fiind cel mai adesea ignorata.

Timpul noptii era cel
al vrajilor. Vrajile de dragoste, ca de pilda culegerea matragunei, se
produceau, cum s-a aratat, dupa un anumit ritual. La fel si florile de
feriga se cautau in noaptea de Sanziene de catre vrajitoare, care luau
mana holdelor. Luatul manei se facea tot inainte de rasaritul soarelui.
In general manoperele de magie neagra se desfasurau noaptea.

Daca noaptea isi avea
regulile ei magice, tot astfel zilele saptamanii cunosteau o sumedie de
oprelisti, variind de la o colectivitate la alta. De pilda, se obisnuia
sa nu se scoata gunoiul din casa lunea (ca uliul sa nu manance pasarile
domestice). De asemenea nu se imprumuta nimic lunea, martea si vinerea
(ca sa nu fie pagube in casa). Miercurea si vinerea nu se prindeau boii
intaia oara la jug si in aceleasi zile nu se cocea paine (caci lua
cuptorul foc). Exista, de altfel, o regula transmisa din femeie in femeie,
sub forma de cantec, cu tenta evident magica : "Vinerea iar nu torc,/Nu
fac paine si nu spal./Nu spal lunea, joia si sambata./Martea si
miercurea nu fac lesia".

Timpul, in viziunea
omului dominat de credinte magice, era o insiruire de zile bune si de
zile rele (faste si nefaste), sarbatorile marcand momentele esentiale
ale anului, legate indeosebi de schimbarea anotimpurilor si fazele
muncilor agricole. In mentalitatea magica, spre pilda, in prima zi a
anului se putea afla tot ce se va petrece pana la sfarsitul acestuia.
De aici rezulta vechile obiceiuri de Anul Nou, incepand cu cele din
noaptea de 31 decembrie. Atunci fetele isi ghiceau, ca sa vada daca se
vor marita, nu se inchideau usile si nu se dormea pe intuneric (ca sa
intre norocul in casa). Barbatii spargeau cepe, prorocind in foile lor.
cum va fi vremea - uscata sau ploioasa. Roseata cerului, gerul, zapada
din ziua de Anul Nou aveau si ele rosturi de magie meteorologica,
"prevestind" belsugul, bucuria, sau nenorociri in cursul lunilor
viitoare. In ziua de Anul Nou se soroceau pomii neroditi, iar animalele
"vorbeau intre ele despre soarta "stapanilor". Credinte magice stau
ascunse in sarbatoarea de Arminden, vestitoarea primaverii, in
credintele legate de Rusalii si multe altele.

Legaturile cauzale
intre fenomenele naturale si anumite intamplari erau explicate in
maniera naiva a magiei. Astfel; cand canta tarca, tipa cucuvaia sau o
gaina ,,co-cosea" se credea ca se vestea ceva de rau. La fel cand se
batea ochiul drept, cand urla cainele, cand se visa porci, inflorirea
pomilor a doua oara, eclipsele si cometele erau luate drept prevestiri
ale unui razboi sau ale mortii. Evident, teama de nenorociri,
nesiguranta zilei de maine, frica fata de fenomenele naturii, ignoranta
au generat asemenea conceptii, fara nici o baza reala.

Practicile puerile de
odinioara par lipsite de rost acum, cand ne ajung sub forma
superstitiilor, in care doar naivii mai pot crede. Dar in vechime
descantecele, vrajile erau considerate drept mijloace pentru rezolvari
posibile ale unor situatii acute. Tehnica acestor practici aparea, doar
cu cateva decenii in urma, foarte diversa si ea avea, fara indoiala, un
caracter si mai amplu in trecutul indepartat. Un element interesant il
constituie aici asa-numita dozare a ritualului vrajitoresc, constand in
repetarea descantecelor conform
unei anumite ordini, adaugarea de noi versuri la fiecare tura de
recitari magice etc. Astfel, in magia tamaduitoare se obisnuia ca sapte
femei batrane sa posteasca o zi pentru a determina insanatosirea unui
bolnav. Se postea, de asemenea, noua marti (de luni pana in seara de
marti, cand se iveau stelele), "ca sa se implineasca ceva"'.

Apoi, pentru ca
descantecele sa aiba eficacitatea dorita ele erau repetate de mai multe
ori, in general de trei, sase sau noua ori. Unele vrajitoare considerau
"de leac", deci eficace, doar a noua repetare. Altele pretindeau
dimpotriva ca vindecarea vine de la toate cele noua descantari luate la
un loc, deci de la fiecare in parte. Spre deosebire de acestea, exista
si parerea ca doar una din cele noua repetari este de leac, dar care
anume nu se stia. Procedeul repetarilor ss explica, de regula, prin
credinta in proprietatea magica individuala a anumitor numere, in
special trei, sase si noua. Valoarea magica a numerelor se intalnea si
in diferite ocazii independente de timp, cum ar fi - de pilda -
persoanele care trebuiau sa indeplineasca o actiune magica: sapte femei
batrane, sapte popi, trei copii. Sau numarul obiectelor pentru ritual :
noua carbuni, unsoare de noua feluri, apa din sapte izvoare etc. In
descantece sunt adesea invocate fiinte magice al caror numar este noua
sau nouazeci si noua.

Prin urmare, unele numere primesc in conceptia magica o individualitate proprie, fiind dotate cu puteri speciale, transmisibile obiectelor, fiintelor si actiunilor care le folosesc. In mentalitatea populatiilor primitive studiata de etnologi, credinta in valoarea magica a numerelor este puternica, ceea ce poate indica rolul deosebit al dozarii in cadrul ritualurilor magice in trecutul indepartat al omenirii.

Scris de **alyna** Lun Dec 08, 2008 5:17 am

Sigur ca omului modern,
familiarizat cu datele stiintei, nu-i vine greu sa inteleaga ca viata
este un proces de desfasurare a timpului biologic, ea decurgand in ritm
ascendent si descendent, ca planta, un animal, oricare fiinta, cat de
mica sau mare, se naste, se dezvolta, atinge maturitatea deplina, un
apogeu biologic, dupa care incepe sa moara treptat. Acesta nu mai este,
azi, niciun mister, fenomenul fiind dovedit de stiinta. In gandirea
magica insa, viata aparea altfel. Ea era formata dintr-o succesiune de
momente deosebite, atat structural cat si calitativ, care trebuiau celebrate prin ceremonialuri rituale specifice.

Populatia pretracica,
apoi tracii si geto-dacii au privit viata in acelasi spirit magic. Cum
gandeau acei oameni de demult ne vorbeste multimea de obiceiuri,
odinioara cu caracter miticormagic, pastrate in folclorul romanesc.

Cel mai important
moment din viata unui individ era considerat, cum este si logic,
nasterea. Actiunile magice menite sa slujeasca viitorului copil
incepeau chiar din timpul sarcinii femeii, care trebuia sa respecte o
serie de prescriptii, de indicatii tabu, menite a impiedica
transmiterea unor defecte asupra fiintei din pantecul sau. De aceea,
gravida care vedea un om urat, sau un animal pocit, trebuia "sa-si
aduca aminte" de starea in care se afla pentru ca nu cumva copilul sa
semene cu fiintele vazute de ea. De asemenea, nu avea voie sa puna mana
pe flori si apoi pe trup, "ca sa nu aiba copilul pete" ; sa nu dea cu
piciorul in caini si pisici "ca va face copilul cu par pe trup" si
altele. In cazul in care uita sau incalca interdictiile, numai
descantatoarele puteau sa-i vina in ajutor. Insa, cand o gravida zarea
un om frumos, ea trebuia sa-i calce pe urma, zicand : "Calcu-ti urma, /
iau-ti forma, / pruncul meu / in chipul tau !"

In timpul nasterii
existau, de asemenea, tot felul de indicatii magice: usile sa stea
incuiate "ca sa nu poata nimeni fermeca pe noul nascut" ; copilul sa se
nasca pe un obiect oarecare "ca atunci pe ce gandeste se implineste";
sa nu fie nimic incuiat sau innodat in odaia de nastere si sa nu stie
nimeni in sat ca pe femeie au apucat-o durerile facerii "ca naste mai
usor".

Ritualurile continuau
si dupa nastere : copilul era scaldat in apa cu flori "ca sa fie
frumos", inainte de a fi trecut prima oara la san i se dadea apa de pe
un clopot "sa-i cante gura frumos", in leagan i se puneau diferite
obiecte de fier "pentru a departa spiritele rele". Contra "deochiului
se anina ceva rosu. Alte credinte de origine magica se refereau la
taierea buricului, aruncarea "casei copilului" (placenta), a scaldei
(apa de la baia copilului) etc. Un singur substrat corect puteau
contine asemenea practici venite din adancurile trecutului omenesc,
anume conceptia ca inca de la nastere trebuie vegheat asupra formarii
omului, deoarece atunci i se urzeste intregul fir al vietii. Trebuie
mentionat aici ca in conceptia magica, oricare om are cursul vietii
prestabilit de ursitoare.

Perioada magica a
copilului avea o durata de sase saptamani socotite de la nastere. In
acest timp se luau toate masurile pentru ca spiritele rele sa nu faca
pruncului vreun rau ori sa-l schimbe cu altul. In conceptia respectiva
mama trebuia sa nu stea niciodata cu spatele la copil sau sa doarma
altfel decat cu fata la el "pentru ca smeoaicele sa nu il fure". Din
aceleasi considerente se puneau in leagan un catel de usturoi, fier si
o matura. Daca pruncul se imbolnavea, repede i se schimba numele, in
credinta ca astfel se nastea o alta fiinta, care nu avea boala celei
precedente. Tot in legatura cu primele momente ale vietii existau si
alte reguli magice, toate ilustrand reguli de initiere stravechi,
menite sa fixeze in mintea viitoarelor mame, sub forma de precepte,
cerinte necesare ocrotirii foarte atente a copilului.

Practici magice
stravechi a existat si in legatura cu casatoria. De altfel, acest
moment solemn era precedat in satul românesc de vraji pentru ursit si
dragoste, iar celebrarea casatoriei era insotita de multe manifestari
cu caracter magic, care nu respectau ritualul religios, in ideea naiva
ca astfel se vor putea determina sansa conjugala, buna intelegere intre
soti, bunastarea viitoarei familii, nasterea a cat mai multi copii.
Inmormantarea cuprindea, de asemenea, elemente magice "pentru impacarea
sufletelor mortilor cu cei vii", dar mai cu seama pentru a-i feri pe
cei in viata de urmarile eventualei transformari in strigoi a
defunctilor.

Magia a constituit in
trecut o tehnica, a carei lipsa in activitatea umana era odinioara de
neconceput. Ea era prezenta nu numai in momentele esentiale ale
fiecarui om, ci si in procesul muncii. De pilda, agricultorul iesea la
semanat, deci efectua o munca, dar el insotea acest travaliu cu un
anumit ceremonial menit sa "apere" efortul asa cum era acela, amintit anterior, de a arunca cu ochii inchisi pe ogoare primele seminte.

O astfel de atitudine
magica s-a nascut, evident, din observatia ca pasarile, prin atacul lor
asupra ogoarelor sunt capabile a micsora recolta. Corelata cu
constiinta ca in intuneric si cu ochii inchisi vazul nu mai este
eficace sau dispare, aceasta observatie a dus la practica de magie
imitativa, in speta insamantarea ogoarelor in timpul noptii. Mai
practica ar fi fost instalarea unor momai, dar asemenea mijloace se vor
inventa mult mai tarziu, tot ca urmare a observatiei comportamentului
pasarilor.

In aceeasi categorie de manifestari intra obiceiul ca ouale puse la clocit sa aiba nume feminine (ca sa iasa puicute). Tot
din perioade stravechi a ajuns pana la noi obiceiul superstitios al
libatiilor, adica umplerea unei cupe cu vin, apa sau lapte, gustarea
continutului, apoi varsarea acestuia in semn de omagiu adus unor forte
supranaturale. Gestul, in parte transformat, s-a pastrat, de regula, la
ceremoniile funerare populare, ca si in traditionala inchinare a
paharului, la oricare petrecere.

De asemenea are o
origine mitico-magica superstitia ca varsarea solnitei si imprastierea
sarii constituie un semn al unei viitoare suparari. Sarea avea in
trecut un pret enorm, utilizata fiind si ca obiect de schimb, la unele
populatii, datorita greutatii procurarii ei. Romanii isi plateau
soldatii si in bulgari de sare, de unde si denumirea de salariu (lat.
salarium - solda, salariu). La geto-daci, potrivit
cercetarilor-efectuate de D. Nicolaescu-Plopsor, sarea constituia
obiect de ofranda, ea fiind depusa la altare in vase special
confectionate (fructiera dacica). In asemenea conditii risipirea sarii
putea sa nu declanseze iritarea ? Ceea ce nu se mai justifica astazi.

Enuntarea si explicarea
exhaustiva a superstitiilor este dificila chiar in cuprinsul unei
lucrari ample, cu atat. mai mult efortul devine imposibil intr-un eseu
succint. In orice caz, pentru omul modern, superstitia - cunoscuta
fiind ca un ecou al unor credinte stravechi, al caror sens initial s-a
pierdut, prin desuetudine si desacralizare - nu poate avea decat
valoarea unui produs folcloric, rezervat studiului etnografiei,
antropologiei, istoriei religiilor. Este clar ca atata vreme cat se
cunosc sursele, geneza, evolutia si involutia credintelor care au dus
la aparitia diferitelor conceptii obscurantiste, atitudinea superstitioasa nu se ma justifica in timpurile noastre.

Cercetarea stiintifica
actuala demonteaza, piesa cu piesa, toate asa-zisele stiinte oculte, de
la divinatie (ghicitorie), pana la spiritism si magia alba, aratand ca
acestea se sprijina pe superstitie, pe care o alimenteaza in acelas
timp.

Stiinta a dovedit cu
deplina forta ca sta in puterea omului sa aprofundeze cunoasterea
legilor naturii, sa investigheze mai temeinic materia, sa patrunda in
tainele cel; mai ascunse ale vietii. Nu exista nici un domeniu in care
stiinta sa nu aiba acces si mai ales sa nu rezolve problemele
cunoasterii. De acest context, superstitiile care nu au nicio legatura
cu realitatea, cu experienta concreta a umanitatii, se detaseaza ca un
produs anacronic, de origine mistica, fara argumente cat de cat
justificatoare. In fata prestigiului stiintei, a puterii ratiunii,
orice gest superstitios dincolo de incarcatura sa antagonica, apare ca
o expresia a ignorantei si nu numai atat, ci si ca forma penibila de
respingere a valorilor gandirii umane, a produselor ratiunii obtinute
cu uriase sacrificii de-a lungul indelungatei istorii a omenirii.

Scris de **alyna** Lun Dec 08, 2008 5:18 am

sper sa va placa articolul!!!!

Scris de scumpetea Mar Mar 03, 2009 4:17 am

Pe mine m-a calcat sotul pe picior...Ca asa a auzit el...Ca cel care il calca pe picior pe celalalt va fi capul familie1...cat s-a inselat saracul mascarici

Scris de alinagherman Joi Mai 13, 2010 1:04 pm

interesante superstitiile scrise aici...dar nu cred in ele...pot fi dor simple coincidente

Scris de Continut sponsorizat

Superstitii legate d nunta

Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Re: Superstitii legate d nunta

Lun	Mar	Mier	Joi	Vin	Sam	Dum
		1	2	3	4	5
6	7	8	9	10	11	12
13	14	15	16	17	18	19
20	21	22	23	24	25	26
27	28	29	30	31